Suficiență

Avem nevoie de alianțe ca să FIM? În contextul complet al lui A Fi - a trăi liber, a trăi cu demnitate propria viață, a respecta spațiul, alegerile și valorile semenilor noștri, a funcționa în perfecta armonie, a respecta creația, inclusiv darurile cu care noi înșine și semenii noștri am venit pe lume.

Ne suntem suficienti sau nu? Ne sunt ceilalți suficienți în libertatea și frumusețea lor? Ce nevoie avem să-i acaparăm, să îi deținem?

Ce beneficii ne poate aduce furtul de suflete? La ce ne ajuta confirmările furate, când ele sunt oricum atât de ușor accesibile din interior?

Undeva în inocența noastră, peste nevoile sociale infinit obositoare de apreciere și lipsuri inventate de societate, se află bucuria de a împărtași viața cu ceilalți în mod liber, asumat. Natural. Simplu. 

Se confundă oare aceasta cu "alianța"? Viața însăși e libertatea de a fi, de a dărui și de a primi!

Ce facem cu prizonierii noștri?