Despre liniste

Lipsa zgomotului. Propriu si figurativ. Zgomotul perceput de noi este prin organul urechii, timpanul. Avem fina sensibilitate a auzului. De aceea este cel mai pretuit si important simt din cele cinci cu care suntem inzestrati. Cum este zgomotul pentru ureche, este uratul la privit.  Iar in suflet, cu ochiul al treilea putem vedea sufletele schimonosite si putem trai ne-linistea. Abilitatea de a pastra linistea sufletului e cea pe care vrem sa o dezvoltam cel mai mult intr-o societate in care boala se confunda cu sanatatea. Starea de veghe ajuta la pastrarea luciditatii. 

A lua cu noi pacea in lupta dura de afara dintre Bine si Rau e o actiune ce va fi parte din instinctul de supravietuire? Si atunci curajul, increderea si iubirea ar creste considerabil si, proportional cu acestea, vulnerabilitatea. Dar nu este vulnerabilitatea starea in care suntem cei mai puternici? Cati se vor hrani cu pacea si iubirea celor puternici? De fapt nu cati sunt conteaza, ci nedreptatea de a fi furat. Asa apare cruzimea. Atunci cand iubim si jocul devine nedrept, cruzimea face dreptate.

Sau dimpotriva, sa devina pacea cea mai intima stare? Dar atunci ce putin am trai cu adevarat..

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu